- Intrarea în pustie
- Deuteronomul 2:1 Ne-am întors şi am plecat în pustie, pe drumul care duce la Marea Roşie, cum îmi poruncise Domnul, şi am ocolit multă vreme muntele Seir.
- Deuteronomul 2:2 Domnul mi-a zis:
- Deuteronomul 2:3 ‘Vă ajunge de când ocoliţi muntele acesta. Întoarceţi-vă spre miazănoapte.
- Deuteronomul 2:4 Dă următoarea poruncă poporului: «Acum aveţi să treceţi prin hotarele fraţilor voştri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar să vă păziţi bine.
- Deuteronomul 2:5 Să nu vă încăieraţi cu ei, căci nu vă voi da în ţara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpânire lui Esau.
- Deuteronomul 2:6 Să cumpăraţi de la ei, cu preţ de argint, hrana pe care o veţi mânca şi să cumpăraţi de la ei, cu preţ de argint, chiar şi apa pe care o veţi bea.
- Deuteronomul 2:7 Căci Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale şi ţi-a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de când Domnul Dumnezeul tău este cu tine şi n-ai dus lipsă de nimic.»’