- Iacov la Laban
- Geneza 29:1 Iacov a pornit la drum şi s-a dus în ţara celor ce locuiesc la Răsărit.
- Geneza 29:2 S-a uitat înainte şi iată că pe câmp era o fântână, şi lângă ea erau trei turme de oi care se odihneau, căci la fântâna aceasta obişnuiau ciobanii să-şi adape turmele. Şi piatra de pe gura fântânii era mare.
- Geneza 29:3 Toate turmele se strângeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fântânii, adăpau turmele şi apoi puneau piatra iarăşi la loc pe gura fântânii.
- Geneza 29:4 Iacov a zis păstorilor: „Fraţilor, de unde sunteţi?” „Din Haran”, au răspuns ei.
- Geneza 29:5 El le-a zis: „Cunoaşteţi pe Laban, fiul lui Nahor?” „Îl cunoaştem”, i-au răspuns ei.
- Geneza 29:6 El le-a zis: „Este sănătos?” „Sănătos”, au răspuns ei. Şi tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile.
- Geneza 29:7 El a zis: „Iată, soarele este încă sus şi-i prea devreme ca să strângeţi vitele: adăpaţi oile, apoi duceţi-vă şi paşteţi-le iarăşi.”
- Geneza 29:8 Ei au răspuns: „Nu putem până nu se vor strânge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura fântânii şi vom adăpa oile.”
- Geneza 29:9 Pe când le vorbea el încă, vine Rahela cu oile tatălui său, căci ea le păzea.
- Geneza 29:10 Când a văzut Iacov pe Rahela, fata lui Laban, fratele mamei sale, şi turma lui Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura fântânii şi a adăpat turma lui Laban, fratele mamei sale.
- Geneza 29:11 Apoi Iacov a sărutat pe Rahela şi a început să plângă tare.
- Geneza 29:12 Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecăi. Şi ea a dat fuga de a spus tatălui său.