- Împăcarea lui Iacov cu Esau
- Geneza 33:1 Iacov a ridicat ochii şi s-a uitat, şi iată că Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a împărţit copiii între Lea, Rahela şi cele două roabe.
- Geneza 33:2 A pus în frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei şi la urmă pe Rahela cu Iosif.
- Geneza 33:3 El însuşi a trecut înaintea lor şi s-a aruncat cu faţa la pământ de şapte ori, până ce s-a apropiat de tot de fratele său.
- Geneza 33:4 Esau a alergat înaintea lui, l-a îmbrăţişat, i s-a aruncat pe grumaz şi l-a sărutat. Şi au plâns.
- Geneza 33:5 Esau, ridicând ochii, a văzut femeile şi copiii şi a zis: „Cine sunt aceia?” Şi Iacov a răspuns: „Sunt copiii pe care i-a dat Dumnezeu robului tău.”
- Geneza 33:6 Roabele s-au apropiat cu copiii lor şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
- Geneza 33:7 Lea şi copiii ei, de asemenea, s-au apropiat şi s-au aruncat cu faţa la pământ. În urmă s-au apropiat Iosif şi Rahela şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
- Geneza 33:8 Esau a zis: „Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o?” Şi Iacov a răspuns: „Voiesc să capăt trecere cu ea înaintea domnului meu.”
- Geneza 33:9 Esau a zis: „Eu am din belşug; păstrează, frate, ce este al tău.”
- Geneza 33:10 Şi Iacov a răspuns: „Nu, te rog, dacă am căpătat trecere înaintea ta, primeşte darul acesta din mâna mea, căci m-am uitat la faţa ta cum se uită cineva la Faţa lui Dumnezeu, şi tu m-ai primit cu bunăvoinţă.
- Geneza 33:11 Primeşte deci darul meu care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate.” Astfel a stăruit de el, şi Esau a primit.
- Geneza 33:12 Esau a zis: „Haidem să plecăm şi să pornim la drum; eu voi merge înaintea ta.”
- Geneza 33:13 Iacov i-a răspuns: „Domnul meu vede că copiii sunt micşori şi am oi şi vaci fătate; dacă le-am sili la drum o singură zi, toată turma va pieri.
- Geneza 33:14 Domnul meu s-o ia înaintea robului său, şi eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir.”