- Iov 14:1 Omul născut din femeie are viaţa scurtă, dar plină de necazuri.
- Iov 14:2 Se naşte şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră.
- Iov 14:3 Şi asupra lui ai Tu ochiul deschis! Şi pe mine mă tragi la judecată cu Tine!
- Iov 14:4 Cum ar putea să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.
- Iov 14:5 Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece,
- Iov 14:6 întoarce-Ţi măcar privirile de la el şi dă-i răgaz, să aibă măcar bucuria pe care o are simbriaşul la sfârşitul zilei.
- Iov 14:7 Un copac şi tot are nădejde, căci, când este tăiat, odrăsleşte din nou şi iar dă lăstari.
- Iov 14:8 Când i-a îmbătrânit rădăcina în pământ, când îi piere trunchiul în ţărână,
- Iov 14:9 înverzeşte iarăşi de mirosul apei şi dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.
- Iov 14:10 Dar omul, când moare, rămâne întins. Omul, când îşi dă sufletul, unde mai este?
- Iov 14:11 Cum pier apele din lacuri şi cum seacă şi se usucă râurile,
- Iov 14:12 aşa se culcă şi omul şi nu se mai scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deşteaptă şi nu se mai scoală din somnul lui.
- Iov 14:13 Ah, de m-ai ascunde în Locuinţa morţilor, de m-ai acoperi până-Ţi va trece mânia şi de mi-ai rândui o vreme când Îţi vei aduce iarăşi aminte de mine!
- Iov 14:14 Dacă omul, odată mort, ar putea să mai învieze, aş mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc.
- Iov 14:15 Atunci m-ai chema şi Ţi-aş răspunde şi Ţi-ar fi dor de făptura mâinilor Tale.
- Iov 14:16 Dar astăzi îmi numeri paşii, ai ochiul asupra păcatelor mele;
- Iov 14:17 călcările mele de lege sunt pecetluite într-un mănunchi şi născoceşti fărădelegi în sarcina mea.
- Iov 14:18 Cum se prăbuşeşte muntele şi piere, cum piere stânca din locul ei,
- Iov 14:19 cum este mâncată piatra de ape şi cum este luat pământul de râu, aşa nimiceşti Tu nădejdea omului.
- Iov 14:20 Îl urmăreşti întruna şi se duce; Îi schimonoseşti faţa şi apoi îi dai drumul.
- Iov 14:21 De ajung fiii lui la cinste, el nu ştie nimic; de sunt înjosiţi, habar n-are.
- Iov 14:22 Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui.”
Este omul creat pentru o vreme?
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 2
- Vizualizări: 189
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,